Un nou studiu relevă cum se răspândește coronavirusul: Primii pacienți au fost infectați chiar în spitalul unde au fost diagnosticați 

Un nou studiu publicat vineri în jurnalul medical JAMA relevă faptul că 41% din primii 138 de pacienți diagnosticați într-unul din spitalele din Wuhan, China, ar fi fost infectați chiar în acel spital, relatează cnn.com. 

Altfel spus, aproape jumătate din cei infectați se pare că ar fi luat coronavirusul chiar din acel spital. 

O astfel de transmitere este una de tipul nosocomial (cu alte cuvinte, transmitere prin tuse). 

Se pare că în majoritatea cazurilor de infectare nu a fost vorba de un epicentru, adică un singur pacient care să transmită celorlalți, caz care ar putea apărea în timpul procedurii medicale numită bronhoscopie – în care doctorii inserează un tub în plămânii pacientului ceea ce poate provoca multe infecții. 

Totuși, se pare că în acest spital lucrurile s-ar fi petrecut altfel ținând cont că mai mulți pacienți și cadre medicale care activau în mai multe zone din spital au fost infectate. În plus, ținând cont că au fost testate doar persoanele care aveau semne de infecție, este posibil ca numărul de persoane infectate să fie mult mai mare. 

Așadar, așa cum s-a întâmplat în cazul răspândirii infecțiilor SARS (sindromul respirator acut sever)  și MERS (sindrom respirator din Orientul Mijlociu), noul coronavirus apărut în Wuhan pare să urmează același tipar – se răspândește în spitale. 

Ce înseamnă asta? 

Momentan se pare că virusul se transmite foarte ușor, ceea ce înseamnă că toate cadrele medicale care au contact cu pacienți infectați se supun unui risc foarte mare. De aceea, este foarte important de stabilit cât de infecțios este acesta. 

Există și posibilitatea ca virusul să fie imposibil de controlat în ceea ce privește răspândirea – precum gripa și răceala – însă efectele asupra persoanelor infectate și asupra societății în general ar putea fi diminuate. 

Eforturile extraordinate făcute de autoritățile din China pentru a opri răspândirea virusului, chiar dacă fără succes, ar putea încetini răpândirea acestuia și ar putea îmbunătăți abilitatea Chinei și a lumii întregi de a limita efectele virusului. 

Ce trebuie să facem? 

Trebuie să protejăm cadrele medicale și personalul care are grijă de pacienții infectați. Acest lucru se realizează la mai multe niveluri: al surselor, tehnic, administrativ, personal.

Controlul surselor include:

•  încurajarea pacienților care nu sunt grav bolnavi să nu îi expună și pe ceilalți la virus, deci toți oamenii care sunt infectați să poarte măști medicale de protecție;
• limitarea numărului de vizitatori din spitale pentru că ar putea fi infectați;
• asigurarea că personalul medical infectat nu lucrează;
• reducerea numărului de proceduri riscante și asigurarea tuturor măsurilor de siguranță în cazul procedurilor precum bronhoscopia și inducția sputei prin realizarea lor doar în camere izolate, speciale. 

Controalele tehnice includ:

• delimitarea zonelor de triaj, astfel încât aerul care ar putea fi infectat să nu circule;
• curățarea meticuloasă a suprafețelor;
• implementarea de măsuri de prevenție suplimentare în cazul persoanelor suspecte că sunt infectate. 

Controalele administrative presupun:

• verificarea atentă a pacienților care prezintă simptome;
• verificarea temperaturii lor corporale;
• purtarea de măști de către cei care tușes sau au febră și izolarea lor până când sunt supuși altor controale.

Este foarte important care persoanele infectate să fie diagnosticate cât mai repede în primele faze ale controlului medical. 

Controalele personale includ:

• spălarea pe mâini și o igienă respiratorie corespunzătoare;
• purtarea de măşti de către persoanele sănătoase, fără simptome, care nu îngrijesc bolnavi, are beneficii scăzute sau deloc şi ar putea face mult rău persoanelor care au nevoie de măşti şi nu le pot obţine.

Ce trebuie să mai știm?

Învățăm pe zi ce trece tot mai mult, însă, din păcate, momentan, informațiile despre noul coronavirus nu sunt suficiente. 

Autoritățile din China lucrează pentru a ţine pasul cu testarea, îngrijirea pacienților şi impactul social al virusului, iar apariţia unor informaţii epidemiologice cruciale este un lucru bun, notează autorul articolului.

Încă sunt multe întrebări la care comunitatea medicală nu a găsit îână în prezent răspunsuri. De exemplu, nu se știe câți copii au fost testați ceea ce ar putea indica fie un număr mic de testări, fie faptul că ei nu pot contracta infecția. 

De asemenea, nu sunt cunoscute nici datele esențiale – câte persoane au fost testate, câte sunt infectate, cum evoluează numărul lor, care este rata pozitivă în funcție de locație, săptămână sau vârstă. 

În cazul persoanelor infectate încă nu se știe câte suferă simptome și efecte severe ale coronavirusului și câte prezintă forme ușoare.

Sursă FOTO: Shutterstock